O poliţă încheiată în urma unei ipoteci nu îi conferă clientului suficiente despăgubiri în cazul unei calamităţi În cazul tuturor contractelor de credite ipotecare, drepturile O poliţă încheiată în urma unei ipoteci nu îi conferă clientului suficiente despăgubiri în cazul unei calamităţi În cazul tuturor contractelor de credite ipotecare, drepturile privind plata despăgubirilor de către societatea de asigurări se cesionează în favoarea băncii. Adică, suma stabilită cu titlu de despăgubire se va da asiguratului doar după ce banca îşi va lua banii care au mai rămas de dat până la finalizarea creditului. Prin urmare, ce ar fi mai bine să facă un client pentru a fi protejat de o eventuală avariere a apartamentului: să îşi facă o nouă poliţă care să-i acopere prejudiciile ori să-şi extindă poliţa la valoarea reală a apartamentului? Majoritatea creditelor imobiliare se încheie cu ipotecă şi cu obligaţia clientului de a-şi asigura locuinţa în favoarea băncii. Desigur că persoanele care citesc cu atenţie vor înţelege ce înseamnă cesiune şi la ce anume se pot aştepta să primească în cazul unei situaţii nedorite. Dacă locuinţa proaspăt cumpărată suferă un prejudiciu total la puţin timp după asta, asigurătorul va despăgubi banca cu suma pe care i-a împrumutat-o clientului şi diferenţa i se va restitui acestuia. Însă, după cum se ştie, în primii ani de la contractarea unui credit, rata este compusă, în principal, din dobândă şi puţin din împrumutul efectiv (principalul). Astfel că suma recuperată de client poate fi foarte mică, deşi ratele plătite cumulează o sumă mai mare. O altă poliţă pentru asigurarea împotriva furtului Dacă avarierea se produce la câţiva ani de la contractarea creditului, lucrurile se schimbă puţin, în sensul că un client apucă să cotizeze mai mult şi astfel îşi poate recupera diferenţa dintre suma creditului şi cât a cotizat. Spre exemplu, dacă împr