Prin lege, companiile din România nu-şi pot obliga angajaţii să efectueze mai mult de opt ore suplimentare pe săptămână. Cu toate acestea, puţini sunt cei care ies pe uşa firmei atunci când se termină programul. În încercarea de a explica această neconcordanţă, am făcut o trecere în revistă a modului în care se raportează companiile de la noi şi din străinătate la problema orelor suplimentare. Peste o cincime din forţa de muncă la nivel global, respectiv 614 mi

Prin lege, companiile din România nu-şi pot obliga angajaţii să efectueze mai mult de opt ore suplimentare pe săptămână. Cu toate acestea, puţini sunt cei care ies pe uşa firmei atunci când se termină programul. În încercarea de a explica această neconcordanţă, am făcut o trecere în revistă a modului în care se raportează companiile de la noi şi din străinătate la problema orelor suplimentare.

Peste o cincime din forţa de muncă la nivel global, respectiv 614 milioane de angajaţi, lucrează „excesiv“ peste program, anunţă ultimul studiu efectuat de Oficiul Internaţional al Muncii (OIM). Luând ca reper săptămâna de lucru de 40 de ore, cu o medie de 8 ore suplimentare efectuate săptămânal, analiza OIM atrage atenţia că peruanii sunt cei mai oropsiţi angajaţi din lume, peste jumătate dintre ei depăşind acest prag critic.

Trecând de la perspectiva globală la cea regională, „Studiul privind condiţiile de muncă din Europa“, dat publicităţii luna trecută de Agenţia Europeană pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Viaţă şi de Muncă (Eurofound), relevă că cei mai fericiţi locuitori ai Vechiului Continent, din punctul de vedere al timpului petrecut la muncă, sunt olandezii. Totuşi, media săptămânală de 33 de ore este justificată şi de plasarea Olandei pe primul loc la incidenţa muncii part-time. La polul opus se află Turcia, unde aproape jumăta