Ideea „Noii Republici”, lansata in mediul civic, va face cariera politica in urmatorii doi ani.
Partidul Liberal Democrat doar a plantat ieri semintele discutiei despre falimentul celei de-a doua republici fondate prin Revolutie si furata de Ion Iliescu si necesitatea unui alt contract social, adica a unei Constitutii care sa reconfigureze arhitectura institutionala a statului.
Potentialul politic al conceptului l-a mirosit si liderul PSD Mircea Geoana care, in campania pentru referendum, afirma ca Romania are nevoie „de o noua republica, nu de un nou Basescu”.
De extractie gaullista in forma si fond, el se anunta insa a fi marele proiect al dreptei asociate presedintelui Traian Basescu pentru alegerile ce vor urma.
Si nu este deloc exclus ca ideea sa mobilizeze energii politice si civice intr-o „Uniune pentru Noua Republica” (Traian Ungureanu vorbea intr-un editorial despre „o miscare politica larga, cu nume distinct si componenta credibila”, iar Vladimir Tismaneanu, ieri, de o „alianta a celei de-a treia republici”).
Dezbaterea organizata de Centrul pentru Analiza Insitutionala (CADI) si de PLD a lansat cateva semnale importante pentru ceea ce va urma.
Este de remarcat ca, desi liderul democrat Cezar Preda promitea in aprilie ca „pe un parcurs democratic de 18 luni se va construi o noua republica”, primul pas a fost facut de Stolojan si Stoica, si nu de PD.
Al doilea le va apartine intelectualilor, ne-a adus la cunostinta filosoful Gabriel Liiceanu. Ei „vor constitui o comisie formata de specialisti de top” si „vor produce o revizuire a Constitutiei”.
Raul din sistemul politic romanesc (coruptie, conflicte institutionale, calitatea oamenilor politici) a fost identificat in vechiul contract social incheiat, prin Constitutia 1991, de elita conducatoare cu o societate fara cul
