Schizofrenia politicii externe romanesti poate fi diagnosticata mai ales in relatia cu Rusia, unde presedintele forteaza o distantare brutala fata de Moscova, iar premierul incearca o apropiere pragmatica.
Traian Basescu a explicat ca "exista o presiune pentru relatii privilegiate cu Rusia" si ca se "opune acestei tendinte", in vreme ce Calin Popescu Tariceanu a sugerat recent intr-un interviu pentru "Romania libera" ca economia autohtona este impiedicata de gesturile prezidentiale "sa profite de piata ruseasca", "unde concurenta este mult mai mica decat in Uniunea Europeana, spre care se indreapta 70 la suta din exporturile romanesti".
Din perspectiva manageriala, argumentele primului ministru sunt fara cusur, dar din ecuatie lipseste componenta politica. Redirectionarea exporturilor romanesti dinspre statele comunitatii europene spre Federatia Rusa ar putea anunta insa si o schimbare de optica la Bucuresti.
Presedintele ii aminteste insa premierului ca viitorul Romaniei "este legat de vest, nu de est", dar ca ramane "sustinatorul unor relatii economice corecte. Doar atat".
Intre viziunile celor doi nu pare sa existe loc pentru o cale de mijloc fiindca Tariceanu prefera refacerea puntilor economice cu Rusia atat prin incurajarea investitorilor rusi, cat si a conexiunilor dintre companiile celor doua state.
Prin contrast, Basescu se ia la harta fara menajamente cu Moscova, avertizand Europa ca "exista riscul ca in viitor sa vedem cum Gazprom devine un instrument de presiune politica asupra Uniunii".
Presedintele mizeaza exclusiv pe cartea atlantica si nu vrea sa aiba de-a face cu Rusia, desi initial a fost bine primit la Vladimir Putin si parea interesat sa construiasca "puntea dintre est si vest" despre care vorbea George Bush in 2002, imediat dupa primirea Romaniei in NATO.
Calin Pope
