Familiile de strămutaţi din Cojani nu au apă de băut şi sunt nevoiţi să o aducă de la peste un kilometru, din localitatea vecină.
GORJ. Cele câteva familii care locuiesc în satul Cojani, Gorj, suferă de sete.
După ce şi-au văzut casele înghiţite de pământ, în urma alunecărilor de teren, oamenii se confruntă acum cu altă problemă, lipsa apei potabile.
Stabiliţi de doar câteva luni în noile case construite de guvern, strămutaţii din comunele Roşia de Amaradia şi Bustuchin sunt nevoiţi să care apa de băut de la mare distanţă. Oamenii fac acest lucru de două - trei ori pe zi, apelând la bunăvoinţa localnicilor din satele învecinate care le dau voie să ia apă din fântânile lor. Nici pentru treburile menajere nu se găsesc resurse, locuitorii noului sat fiind nevoiţi să se folosească de apa murdară dintr-un singur puţ amenajat în mijlocul satului. Ei spun că situaţia a devenit insuportabilă, în condiţiile în care afară temperaturile au crescut foarte mult, iar nevoia de apă este din ce în ce mai mare.
Ca într-un pustiu
Cele 58 de locuinţe nu au fost ocupate în totalitate. Doar şapte - opt familii s-au mutat până acum în casă nouă, însă cu toţii regretă faptul că au plecat din locul în care au trăit o viaţă.
Maria Bobină a născut recent, iar pentru a putea creşte copilul în bune condiţii are nevoie permanent de apă în casă.
Femeia se duce zilnic, cu copilul în braţe, să aducă apa cu găleata de la o fântână situată la circa un kilometru distanţă. Ea spune că se simte ca într-un loc uitat de lume, fără un doctor sau fără un magazin în apropiere.
„Nici nu-mi vine să mai stau aici, vă rog să mă credeţi… Am zis că mai stau puţin să-mi botez fetiţa şi apoi ne întoarcem printre dărâmăturile din care am plecat“, s-a plâns Maria Bobină. Singurul sprijin în familie îl primeşte de la soţul său, atunci când acesta vine
