Daca denumirea de Philadelphus coronarius nu va spune nimic, cu siguranta Iasomia va suna cunoscut. Aceasta planta atit de des intilnita - sau daca nu, rivnita - in gradinile noastre are o frumusete aparte. Este o tufa din Familia Hydrangeaceae care poate ajunge pina la 3-4 metri in inaltime si 1,5-2 metri in diagonala frunzisului, prezentind o crestere rapida si o traiectorie erecta. Frunzele Iasomiei sint ovale, de culoare verde inchis, avind dimensiuni intre 4 si 8 cm. Daca sint tinute mai mult timp in palma emana un miros de lamiie - de unde iasomia mai este numita si Lamiita. Lastarii au culoarea brun-castanie, iar ramurile sufera un proces de exfoliere, devenind in acest fel decorative. Florile de Philadelphus coronarius sint albe, crem sau mai rar galbene, apar in luna iunie, au un miros foarte placut mai ales spre lasarea serii si sint grupate cite 5-7 in raceme. Fructele se prezinta sub forma unor capsule si nu sint semnificative. Recomandarile care se impun in cazul acestei plante sint putine: iasomia suporta solul normal de gradina, insa iubeste umezeala constanta de la nivelul radacinilor si prefera un sol destul de bogat in substante nutritive. Se comporta foarte bine la ger, prefera expunerea la soare sau semiumbra si se preteaza foarte bine zonelor urbane. Adesea vom intilni Philadelphus coronarius atit ca exemplar solitar, cit si folosit in grupaje, pentru garduri vii mixte, in gradini si parcuri sau chiar in gradinile teraselor. Se recomanda tunderea tufei odata la 2-3 ani pentru o inflorire mai abundenta si pentru un aspect mai bogat al frunzisului. Taierea se face dupa inflorire, deoarece florile la iasomie se formeaza pe lastarii anului precedent. Iasomia se planteaza primavara de timpuriu sau toamna, la o distanta de 1,5 m de celelate plante din jurul sau. „Inmultirea la Philadelphus coronarius se poate realiza prin butasi, lastari, seminte sau c