- Editorial - nr. 119 / 21 Iunie, 2007 Pana si raposatul Brucan s-a hazardat cu cei 20 de ani pana la intrarea in normalitate. Acum, un alt profet (oracol) _ premierul Tariceanu, ne-a dat termene cu privire la integrarea in UE. Conform lui Tariceanu, Romania va putea recupera decalajele fata de alte state membre UE intr-o perioada de 20 de ani. Dar, cum? In conditiile unei cresteri economice constante si a (aicea-i problema!) stabilitatii politice. Daca nu, intr-un climat economic si politic nefavorabil, intervalul ar putea creste pana la 40 de ani. Nu stim, in baza caror date (calcule) a facut Tariceanu "profetia" de mai sus, dar s-ar putea sa aiba dreptate, dupa cum decurg lucrurile, azi, in Romania. Sigur, premierul a batut saua ca sa priceapa Boc, Stolojan, Geoana et comp. Lasati-o cu… anticipatele, caci fara stabilitate politica ne vom integra in UE la… anul si la multi (40 de) ani! In realitate, desi fiecare dintre noi poate face o prognoza (sunt oameni optimisti si pesimisti), nimeni nu poate omite un lucru: importanta aderarii Romaniei (ca premisa a integrarii) la UE. Si anume, faptul ca aderarea constituie _ cum titra un ziar francez _ corectarea greselii istorice comise dupa al Doilea Razboi Mondial, atunci cand Europa a permis ocuparea Europei de Est de catre Uniunea Sovietica si ridicarea Cortinei de Fier. Este, deci, un semn bun, deosebit de bun, aderarea. In plus, momentul 1 ianuarie 2007 trebuie receptat _ dupa atatia ani de comunism, de tranzitie, de balacareli si… balcanism _ ca o intrare in normalitate. Numai ca, atentie!, normalitate _ in acceptia UE _ inseamna reguli, de la care UE nu face rabat si orice abatere de la ele aduce incomensurabile pierderi tarii. Intr-o comuniune de tari ca cele ale UE nu mai tine ca: romanii sa arunce lazi de (si cu) gunoaie in albiile raurilor; sa lase, in urma lor, mormane de hartii, conserve etc. etc., la liziere