Vine vacanţa parlamentară, se simte în aer. Disputele au trecut în cu totul alt plan. Politicienii români&familionul au hotărât destinaţiile, şi-au luat deja biletele de avion, nimeni nu prea mai are chef de dezbateri. A fost o sesiune tensionată. A debutat glorios cu admiterea României în UE şi se termină lamentabil, lăsându-ne un gust amar. Putea fi o primăvară, o renaştere după 17 ani de tranziţie greoaie, gâfâită, limitată şi coruptă... Dar politicienii nu s-au ridicat la înălţimea situaţiei. După 1 ianuarie aveau toate premisele să producă o detensionare a relaţiilor dintre diferitele grupuri de interese şi să arate mai mult echilibru. Adevărul este că mirosul banilor europeni i-a înnebunit pe mulţi. I-a făcut să se agite nepermis, să devină violenţi şi să treacă la un război pe faţă pentru a pune mâna pe ei în dauna altor grupuri. Euroii constituie miza disputelor din acest an. Cum sunt bani care vin prin instituţiile administraţiei publice şi nu prin piaţă, politicienii noştri s-au trezit în posturi de crupieri de cazinou. Dau cărţile, aranjează cine câştigă şi cine nu, cine e figurant şi ia firimiturile, şi cine dă marea lovitură. Brusc, nişte oameni insignifianţi, care făceau şi ei mici furtişaguri prin primării, şi-au dat seama că potul a crescut şi cine câştigă un tur om s-a făcut, şi el, şi familia lui până la a şaptea spiţă, şi partidul, şi amicii. Frenezia, fireşte, a crescut, adrenalina la fel, nervii au debordat... Alţii nu se ocupau nici înainte de 1 ianuarie de mărunţiş. Adică au furat din gros şi în trecutul postcomunist - unii chiar înainte de ’89 - dar sunt lacomi şi vor şi mai mult. Dacă au 100 de milioane de euro la teşcherea mai vor o jumătate de miliard. Să fie acolo, că nu se ştie. Jumătate cel puţin trebuie să dea la Garda Financiară, procurorilor şi judecătorilor, ca să scape cu faţa curată şi să rămână cu restul din avere. Cred că nicioda