» Comisia Europeana a Dunarii a deschis calea modernizarii orasului de la portile Deltei.
» Nicolae Iorga descrie multietnismul si "tarcata expozitie etnografica" din targul dominat de comert.
» "Bazarul turcesc" s-a metamorfozat in "centru bancar", in jurul caruia graviteaza comertul urbei din nordul Dobrogei.
Putine localitati din Romania se pot lauda cu o diversitate etnica precum Tulcea. Asezat la intretaierea unor drumuri comerciale, pe apa si pe uscat, orasul-port s-a nascut pe Colnicul Horea si a purtat numele de Aegyssus. Conform istoricilor, genovezii au contribuit semnificativ la transformarea "cetatii fortificate de la Dunare" intr-un centru comercial puternic. Genovezii si grecii aduceau cu corabiile lor dinspre Marea Neagra pe fluviu, la Tulcea, marfuri de tot felul si luau de la dobrogeni cereale, lemn si miere de albine. 16 natii au trait in armonie si continua sa se afle si azi, in proportii mai mari sau mai mici, in orasul cunoscut ca poarta de intrare in Delta Dunarii. Nicolae Iorga scria in notele sale de calatorie despre "pravaliile bulgaresti, grecesti, evreiesti si turcesti gramadite la mica distanta de malul Dunarii", iar imaginea cafenelelor Tulcei reliefata de marele istoric este sugestiva privind multietnia acestui targ: "Se insirau pe scaune, unele langa altele, caciuli bulgaresti, caciuli mocanesti, palarii taranesti, palarii orasenesti, fesuri turcesti, turbane tataresti si hainele corespunzatoare intr-o tarcata expozitie etnografica".
Multietnia descrisa de Iorga in urma cu un secol este vizibila si azi in municipiul Tulcea. Orasul este structurat in cartiere numite lipovenesc, bulgaresc, turcesc, grecesc, armenesc, evreiesc, rusesc, german etc. Numai ca, in urma cu un secol, actualele cartiere purtau numele de mahalale. Doar romanii si lipovenii locuiau in mai multe mahalale. Cele
