Ctitorita de domnitorul Matei Basarab in urma cu 370 de ani, Manastirea Maxineni s-a imbracat din nou in straie de sarbatoare. Duminica, in ziua "Nasterii Sf. Ioan Botezatorul" - cind oamenii satelor sarbatoresc "Dragaica" sau "Sinzienele" -, in lacasul sfint, situat la 35 de kilometri de Braila, la hotarul Tarii Romanesti cu Moldova, va fi oficiata slujba de sfintire a Agheazmei celei mici, Sfinta Liturghie Arhiereasca, precum si parastasul inchinat ctitorilor Manastirii Maxineni. In dupa-amiaza aceleiasi zile, se va oficia Vecernia si Acatistul Maicii Domnului.
Astazi, la ora 17.00, va fi adusa in procesiune icoana facatoare de minuni de la Manastirea Adam, judetul Galati, spre inchinare, pentru credinciosii din satul Latinu si comuna Maxineni. Dupa doua ore, relicva sfinta va fi depusa la manastire, prilej cu care calugarii sfintului asezamint, in frunte cu ieromonahul Paisie Agache, egumenul de la Maxineni, vor tine slujba Vecerniei, a Utreniei si Sfintul Maslu, pentru cei bolnavi. Simbata, 23 iunie, vietuitorii sfintei manastiri impreuna cu credinciosii, vor participa la slujba Acatistului Maicii Domnului si la cea de priveghere la hramul "Nasterea Sf. Ioan Botezatorul".
Manastirea Maxineni a fost ridicata de Matei Basarab in anul 1637, la hotarul cu Moldova, dar si cu vechea Raia a Brailei. Avanpost contra navalirilor turcesti si tatare, manastirea avea initial temelia de 2,50 metri si o grosime a zidului de 1,50 metri. Aici se afla odinioara vechea vatra a satului Maxineni, insa, din pricina surparii malului riului Siret, locuitorii au fost siliti sa se mute. Sfintul lacas apare des pomenit in documente (la 1708, pe vremea lui Constantin Brancoveanu, la 1718 si 1728, pe timpul domnitorului Nicolae Mavrocordat, apoi la 1750). In anul 1858, manastirea a fost reparata, prin bunavointa printului Alexandru Ghica Voevod, insa, dupa 1877, ea a r
