La inceputul anilor '90, fiind in cautarea familiilor franceze din Muntenia si din Moldova, am inceput sa strang date despre d'Albonii de la Iasi, cu intentia de a ma dumiri asupra genealogiei lor.
Acestia intrasera demult in elita intelectuala a romanticului oras de pe Bahlui, inrudindu-se prin casatorii cu familiile Komarnitki, Culianu s. a. In general, spitele genealogice de obarsie franceza de la noi sunt oarecum problematice: originea lor nu se regaseste adesea in lucrarile sau in izvoarele din Franta. Asemenea experiente am avut cautand acolo si incercand sa leg firul familiilor romano-franceze Gramont, de Pontbriant si de La Pommeraye, de cele purtand aceleasi nume in tara de origine. Poate ca cercetari mai indelungate, asezonate cu ceva noroc, ar putea inca sa detecteze ramurile din care au rodit mugurii romani.
In cazul familiei d'Albon din Moldova, veriga lipsa pare a fi fost gasita si aceasta o stiu gratie bunavointei comunicative a unui membru al ei, regretatul profesor universitar Gerard d'Albon (Politehnica din Iasi), care mi-a pus la dispozitie un arbore genealogic trimis domniei sale in iulie 1970, de catre marchizul Andre d'Albon din Franta. Numele "d'Albon" este foarte vechi in armorialul nobiliar al acestei tari.
Dupa cum cere o buna metoda a studiilor genealogice, spita trebuie privita de jos in sus, adica dinspre prezent spre trecut: lumea intelectuala si diplomatica a Romaniei interbelice i-a cunoscut pe cei trei frati d'Albon, printre care pe domnul mai sus amintit, casatorit a doua oara cu fiica savantului medic Gr.T. Popa. Ceilalti doi frati au fost Andre, inspector financiar si Ioan, fost diplomat in vechiul Minister de Externe de dinaintea regimului comunist, secretar de legatie la Berlin, stabilit apoi dupa razboi la Paris. Acesta din urma a fost casatorit cu Rodica Mitru, sora Valeriei Mitru, sotia lui Mihail Sa
