Indoiti de la mijloc, cladesc ore in sir piatra cu piatra in cosurile imense de sarma folosite la reabilitarea DN 17. Sunt cu sutele in Pasul Tihuta, majoritatea de etnie rroma, adusi de peste tot din tara de firmele care au luat lucrari in subantrepriza de la israelienii castigatori ai licitatiei organizate in 2004 de CNADNR.
Trudesc intr-un soare ucigator pentru cativa lei pe ora, transformand tone de bolovani in ziduri de piatra.
In 2004, consortiul de firme israeliene Ashroich Romania a castigat reabilitarea DN 17 ce face trecerea dintre Ardeal si Bucovina, pe portiunea de 25 de kilometri dintre localitatea Tureac si limita dintre judetele Bistrita-Nasaud si Suceava. Pentru aceste lucrari, consortiul israelian va primi aproximativ 850 de miliarde de lei.
Dupa un an in care nu au facut mare lucru, israelienii s-au pus pe treaba. Concret, au subcontractat marea majoritate a lucrarilor catre Hidroconstructia SA si Filiala Drumuri si Poduri Cluj din cadrul Centralei de Constructii Cai Ferate Bucuresti. Cele doua organisme au venit cu forta de munca proprie. Asa au aparut gabionarii. Au impanzit cu zecile comuna bistriteana
Tiha Bargaului, pe raza careia se efectueaza marea majoritate a lucrarilor. "Ii greu cu claditul pietrelor, da’ ce sa facim ca acasa daca stam nu castigam nimic. Ii saracie mari la Moldova. Eu nu stiu de angajare, ca n-am avut nici inainte carte de munca. Banii e cei mai importanti.
Avem si manusi, da’ nu mai ziceti sa nu ma dea afara", sopteste un tanar care viseaza ca in curand sa lase munca grea pe bani putini din Pasul Tihuta ca "sa faca si el o Spanie, o Italie".
Directorul tehnic al "Asroich" Mureseni, Constantin Cojocaru, director la Proodeftiki, sustine ca forta de munca bruta nu cade in sarcina companiei