Din combinatia stupefianta de elemente care reprezinta materia prima a acestui film coreean cu totul particular, cea mai evidenta este glisarea ametitoare a genurilor. Pe scurt, Monstrul este o neobisnuita comedie horror, pulsand de ritm, replici aiuritoare, elanuri triumfaliste, situatii delirant comice, elemente fantastice si personaje cand tandre, cand ridicole, cand vajnice, cand induiosatoare. Pretextul narativ - deversarea in raul Han a unei cantitati impresionante de formaldehida de la un laborator experimental secret duce la aparitia unui infiorator monstru acvatic, care iese periodic din rau, devorand, rapind si terorizand locuitorii din Seul - este abia inceputul unei aventuri teribile, in care o familie pleaca sa lupte cu fiara, infruntand piedici inimaginabile si manifestand o solidaritate inepuizabila pentru a o salva pe mezina rapita. Un film care contine surprize, umor, actiune si dialoguri la granita dintre fantezie si absurd, totul fiind imbracat in poezie si mister. Nu e prima oara, de altfel, cand cinematograful sud-coreean ne livreaza o mostra de creativitate scenaristica si indrazneli vizuale, de nonconformism si abateri de la orice modele si retete, fie ele occidentale, americane sau asiatice. Daca ne gandim doar la cutremuratoarea trilogie despre razbunare a lui Park Chan-wook sau la halucinantele combinatii ale lui Kim Ki-duk, filonul suprarealist din Monstrul li se poate alatura fara ezitare, pentru ca reuseste sa fie o epopee cinematografica impresionanta, brodata pe canavaua spaimelor colective (teama recunoscuta a japonezilor si coreenilor de apa si monstri post-nucleari - Godzilla/ Gojira e doar un exemplu), dar si a unui imaginar extrem de bogat, care se ramifica neincetat in povesti despre vitejie, gingasii familiale, curaj nebunesc, demnitate si rezistenta. Un film singular, tonic si insufletit, cu o originalitate care va va cuceri