Statele din Europa de Est recent intrate in Uniunea Europeana involueaza democratic, in loc sa-si construiasca democratii mai stabile si mature. Uniunea Europeana inseamna mai multa democratie pentru fiecare stat membru in parte. Asa credeam pina sa aderam la UE. Aceasta a fost una din formulele magice care au stimulat efortul de integrare al Romaniei si al celorlalte tari din fostul bloc comunist. De fapt, formula corecta ar fi trebuit sa fie urmatoarea: efortul de aderare aduce mai multa democratie. Intr-adevar, pina sa poata adera, tarile post-comuniste s-au straduit constant sa-si imbunatateasca scorul democratic. Privite de ochiul sever al Comisiei Europene, riscind la fiecare pas sa fie lasate in afara UE, noile democratii din Est nu au avut de ales, respectind constiincios indicatiile in materie de democratie ale dirigintilor de la Bruxelles. Insa, dupa ce actul formal al aderarii s-a consumat, iar Bruxelles-ul a ramas fara majoritatea mijloacelor de presiune pe care le avea la indemina, disponibilitatea executivelor din tarile post-comuniste de a inainta pe calea democratiei si a reformelor a scazut dramatic. Recent, a fost publicat raportul anual al Freedom House, „Nations in Transit 2007", care arata ca dintre cele 10 state ex-comuniste admise recent, nu mai putin de cinci (Polonia, Ungaria, Slovacia, Slovenia si Lituania) inregistreaza o scadere a ratingului democratic, alte trei isi pastreaza scorul de anul trecut (Cehia, Estonia si Letonia), iar doua inregistreaza progrese (Bulgaria si, surpriza, Romania). Asadar, doar doua state au o balanta pozitiva, dar, trebuie adaugat repede, situatia Romaniei si Bulgariei nu este de invidiat pentru ca scorul lor ramine mai slab decit al suratelor est-europene si, prin urmare, au mult de recuperat. Dintre noile admise, Romania pastreaza punctajul cel mai prost, fiind la distanta apreciabila chiar de Bulgaria. Oricum