Primii ani de scoala sint hotaritori. Invatatorul sau invatatoarea poarta pe umerii lor responsabilitatea sadirii in copii a dragostei de invatatura, de scoala. Alaturi de ei stau parintii, care sint si ei responsabili pentru devenirea ulterioara a copiilor, dar invatatorul ramine mereu o figura luminoasa in amintirea copiilor, este asociat mereu cu bucuria primei zile de scoala.

La inceputul secolului XX, cind invatamintul a inceput sa devina un lucru obisnuit pentru cei cu dare de mina, majoritatea cadrelor didactice erau barbati. Pe vremea aceea femeile nu lucrau decit daca erau obligate de situatia lor materiala. Acele vremuri erau amintite in povestirea "Domnu' Trandafir" a lui Sadoveanu. Cind invatamintul a devenit obligatoriu si in Romania, toate scolile aveau invatatori, nu invatatoare din acelasi motiv. Incet, incet, insa, femeile si-au cistigat dreptul sa munceasca si astfel, multe dintre ele au ales sa devina invatatoare. Acum, majoritatea ocupa aceste posturi, barbatii alegindu-si meserii in care se cistiga mai bine. Au mai ramas putini, doar cei pasionati de meserie.

La nivelul judetului Braila din 900 de cadre didactice titulare in invatamintul primar aproape 100 sint invatatori. "Doamnele invatatoare" sint frecvent asociate cu mamele, sint persoanele pe care copiii le iubesc si care ii indruma pe micuti, dar domnii invatatori au o pozitie privilegiata. Ei au mereu un "nu stiu ce" care vrajeste. Unii parinti ii aleg pentru ca se gindesc ca sint mai duri. Pentru unii este adevarat, dar majoritatea sint buni si intelegatori, iar copiii ii iubesc foarte mult. Sadoveanu scria in "Domnu' Trandafir" despre pasiunea pe care era evident ca o are dascalul pentru meserie. "Invatatura cealalta, sufleteasca (...) ne-o da (...) nu pentru ca trebuia si pentru ca i se platea, ci pentru ca avea un prisos de bunatate in el si pentru ca in acest suf