Preşedinţii din opt state din Europa de sud-est, printre care şi România, se pregăteau ieri, în capitala croată, Zagreb, să primească propuneri energetice concrete din partea invitatului-cheie al summitului – liderul de la Kremlin, Vladimir Putin.
Serviciul de presă al Kremlinului a indicat că preşedintele rus va lansa o nouă strategie energetică pentru Balcani. „Acest summit marchează începutul dialogului asupra energiei între Rusia şi ansamblul regiunii”, a declarat presei purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Oleg Tsatsurin.
La reuniune au participat preşedinţii Albaniei, Bosniei, Bulgariei, Croaţiei, Macedoniei, Muntenegrului, României şi Serbiei. Slovenia a fost reprezentată de un ministru, iar Grecia de un ministru adjunct – sub patronajul unui delegat al Comisiei Europene.
Preşedintele Putin ar fi urmat să aibă întrevederi bilaterale cu fiecare dintre lideri – inclusiv cu preşedintele Traian Băsescu. Printre proiectele pe care Moscova intenţiona să le promoveze la summitul energetic figurează oleoductul ortodox Burgas-Alexandroupoli, care leagă coasta bulgară a Mării Negre de Marea Mediterană.
Un alt proiect important anunţat este lungirea oleoductului Drujba („prietenia”) spre Adria, vizând să aducă petrolul rusesc tot spre Mediterana cu un terminal pe coasta adriatică croată.
Rusia propusese această rută încă din 2002, dar din cauza protestelor legate de mediu, ea a tot fost amânată, urmând ca acum să fie construită spre oraşul italian Trieste şi apoi mai departe, spre Bavaria. Noua conductă ar putea să pună din nou sub semnul întrebării proiectul Constanţa – Trieste.
În egală măsură, Rusia va accelera realizarea centralei nucleare din Bulgaria, de la Belene, plan care nu poate decât să încânte Sofia, obligată prin tratatul de aderare să închidă centrala de la Kozlodui. În acest fel, se va adânci tot mai mul
