România nu este o tara care se poate lauda cu foarte multe monumente de arta si arhitectura anterioare secolului XIX. Fara sa facem un tur reprezentativ al tarii care ar trebui sa treaca, daca se doreste a fi unul serios, prin satele si orasele sasesti sau pe la bisericile românesti din tara Hategului, putem conchide ca tara aceasta nu duce lipsa de monumente originale. Ceea ce nu se poate deloc explica este lipsa de interes, ruinarea si chiar distrugerea unor monumente, ceea ce parca doar la noi se poate întâmpla. Daca de exemplu în Grecia fiecare bolovan vechi scris sau scrijelit este punct turistic, încadrat si protejat sistematic, la noi Sarmizegetusa Regia de exemplu, de aceeasi vechime cu templele elenistice, zace într-un semi-anonimat la care au acces doar pasionatii "dacologi", iar de protectia sit-ului arheologic… ce sa mai vorbim.
Fara sa mergem atât de mult în urma, si judetul Mures are monumente arhitectonice lasate în paragina, unele unicat pe plan national si, presupun, chiar universal. Probabil ca sunt mult mai multe, însa de data aceasta ne-am oprit la câteva monumente si vestigii neexcavate din zona Târnaveni.
În jurul Târnaveniului
Dupa cum aflam de la muzeograful Emilia Aldea,"la liziera padurii Stejarul, din N-V orasului, înspre Bobohalma, se descopera si acum cantitati mari de ceramica, se pare de epoca Neolitica. Nu s-au facut cercetari sistematice". Tot de la Emilia aflam ca taranii din Bichis vorbesc despre "sicrie" din piatra, probabil sarcofage, cu fetele cioplite într-o scriere necunoscuta. La fel, nimeni nu a demarat cercetari stiintifice în zona.
Pe de alta parte, de-a lungul Târnavei Mici, în amonte, unele sate locuite de maghiari au cladiri din sec.XIX, foste resedinte de "grofi" (conti) maghiari, multe paraginite, cum ar fi cladirea din Abus.
Municipiul Târnaveni este înconjurat de mai multe sate român
