Saptamana asta va incepe cu o rafala de motiuni simple, din partea PD si PSD; eveniment cu ocazia caruia e nevoie sa explicam cateva lucruri despre aceste instrumente in general, si despre modul in care ele sunt folosite efectiv in parlamentul nostru.

1. Ce sunt motiunile simple?

Conform Constitutiei,

Art. 112

(2) Camera Deputatilor sau Senatul poate adopta o motiune simpla prin care sa-si exprime pozitia cu privire la o problema de politica interna sau externa ori, dupa caz, cu privire la o problema ce a facut obiectul unei interpelari.

Insa politica interna si externa sunt in sarcina Guvernului, iar articolul acesta este la capitolul relatiilor dintre Parlament si Guvern. Interpretand din acest punct de vedere, motiunile simple reprezinta un mod formal prin care parlamentul comunica guvernului pozitia sa intr-o anumita chestiune.

Finalitatea acestui instrument este, in general, o actiune sau un set de actiuni specifice pe care guvernul urmeaza sa le faca la cererea parlamentului. Si aici se pune imediat intrebarea urmatoare:

2. Este Guvernul obligat sa se supuna unei motiuni simple adoptate de Parlament?

Regulamentele Camerelor zic ca da. Regulamentul Senatului spune ca motiunile simple care sunt adoptate devin obligatorii pentru Guvern (ba chiar si pentru “celelalte persoane vizate”). Deputatii au o formulare ceva mai slaba, guvernul “trebuie sa tina cont” de continutul motiunilor simple adoptate de Camera.

Acum cateva luni, puterea a atacat la Curtea Constitutionala regulamentul Senatului, atunci cand s-a pus problema ca o motiune simpla sa oblige premierul sa-si demita un ministru din cabinet. Judecatorii au raspuns cu urmatoarea decizie:

CURTEA CONSTITUTIONALA

Constata ca prevederile art.157 alin.(2) din Regulamentul Senatului (...) sunt const