Foto: Cotidianul
Fostul ministru al Justitiei comenteaza, pentru Cotidianul, ultimele evenimente din domeniul pe care l-a administrat: decizia Curtii Constitutionale privind procurorii militari si ultima varianta a Legii ANI.
Cum comentati decizia Curtii Constitutionale (CC), potrivit careia procurorii militari nu vor mai avea dreptul de a instrumenta cazuri in care sint implicati si civili?
Daca decizia CC, care nu a fost inca publicata, i-a avut in vedere pe procurorii militari, atunci ea nu are legatura cu prevederile Constitutiei si nici cu jurisprudenta CEDO. Aceasta era o problema numai pe vremea cind deciziile de netrimitere in judecata ale procurorilor militari nu puteau fi contestate in instanta, ceea ce nu mai este cazul astazi.
Am fost extrem de surprinsa sa citesc in presa referiri la o decizie CEDO impotriva Romaniei, decizie care se refera numai la judecatorii militari, in timp ce se pare ca decizia CC din Romania i-a avut in vedere pe procurorii militari.
Sa fim bine intelesi, eu nu sint adepta mentinerii parchetelor si a instantelor militare, dar aici discutam despre ce prevede si ce nu prevede Constitutia Romaniei.
Ce spune jurisprudenta CEDO in acest sens?
In hotarirea Maszni versus Romania din 2006, citata in presa ca argument al deciziei CC, CEDO a afirmat ca judecatorii militari romani nu au toate garantiile de independenta si impartialitate cerute de articolul 6 din Conventie si, prin urmare, civilii judecati de tribunalele militare nu beneficiaza de un proces corect.
In hotarirea CEDO este vorba numai de judecatorii militari, nu se discuta in nici un fel despre procurorii militari care au facut ancheta.
Dincolo de justificarea juridica, cum considerati ca vor fi consecintele practice?
Exista un risc real ca dosarele aflate in lucru la sectiil
