Ponderea energiei nucleare în totalul producţiei de energie din România va ajunge, în opt ani, la aproape 33%. Costurile menţinerii unui nivel confortabil al dependenţei de importurile de resurse energetice, prin finalizarea a încă două unităţi nucleare, totalizează 2,2 miliarde euro. Regândirea politicilor energetice europene, ca urmare a creşterii spectaculoase a preţului petrolului, în ultimii ani, şi a crizei gazelor generate de conflictul ruso-ucrainean, a readus în p

Ponderea energiei nucleare în totalul producţiei de energie din România va ajunge, în opt ani, la aproape 33%. Costurile menţinerii unui nivel confortabil al dependenţei de importurile de resurse energetice, prin finalizarea a încă două unităţi nucleare, totalizează 2,2 miliarde euro.

Regândirea politicilor energetice europene, ca urmare a creşterii spectaculoase a preţului petrolului, în ultimii ani, şi a crizei gazelor generate de conflictul ruso-ucrainean, a readus în prim-plan opţiunea nucleară. România profită acum de această conjunctură favorabilă şi de atuul deţinerii infrastructurii necesare dezvoltării proiectelor nucleare bazate pe tehnologia CANDU, dând undă verde proiectului de construcţie a încă două reactoare ale centralei atomoelectrice de la Cernavodă. Executivul a aprobat, săptămâna trecută, strategia de selectare a investitorilor pentru realizarea unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă, ce vor avea, fiecare, o putere instalată de 720 MW. Spre deosebire de primele două unităţi, construite cu implicarea directă a statului, care a garantat pentru creditele angajate, acestea vor fi realizate din fonduri atrase de la investitori privaţi.

Strategie inspirată din modelul finlandez

Pornind de la modelul aplicat de Finlanda pentru finanţarea Unităţii 3 a centralei nuclearoelectrice Olk