Foto: Evz
Temperatura maxima comunicata de la cele trei statii meteorologice ale Capitalei - Baneasa, Filaret si Afumati - a fost de 39 de grade C, dar bucurestenii au simtit pe pielea lor cu pana la 60C in plus, adica aproape 45 de grade C.
Efectele soarelui arzator si ale masei de aer cald din nordul Africii au fost amplificate de conditiile urbane. Asfaltul, betoanele, tevile de esapament au sporit canicula, au facut ieri aerul irespirabil si au transformat Bucurestiul si alte orase in cazane incinse.
> Temperatura „oficiala” se stabileste in adaposturile meteorologice, in conditii speciale, la o distanta de doi metri de sol, intr-o zona inconjurata de verdeata pe o raza de minimum 100 metri. Dezavantaj: De multe ori, temperatura „oficiala” nu ne da masura exacta a gradului de caldura pe care-l resimtim.
> „Temperatura urbana”, un concept din ce in ce mai des vehiculat, ar reprezenta temperatura „oficiala”, la care se adauga toate „variabilele” specifice Capitalei: poluarea din aer, care amplifica local efectul de sera sau „efectul de beton”, adica radiatia calorica emanata de asfalt sau de cladirile incalzite.
In functie de conditiile locale, „temperatura urbana” poaste fi mai mare cu 5-10 grade C decat temperatura luata normal.
> Indicele de confort termic temperatura-umezeala (ITU) combina temperatura aerului cu umiditatea relativa, pentru a determina efectul asupra corpului uman. Ieri, valoarea ITU a depasit pragul critic de 80.
Acest lucru inseamna ca oamenii au resimtit o caldura mult mai mare in corp, deoarece o valoare foarte ridicata a indicelui provoaca o reducere a ratei de evaporare a caldurii.
Altfel spus, racirea corpului e mult prea lenta, iar acesta retine astfel mai multa caldura decat ar face-o in aer uscat. Dezavantaje: e o marime greu de utilizat, unitatile sale d
