De ce ne era frică, n-am scăpat! Volumul investiţiilor străine scade simţitor, pe fondul amatorismului de neclintit al unei clase politice ancorată în meandrele intereselor de grup, promovate prin moţiuni şi para-moţiuni, suspendarea preşedintelui şi repunerea sa la loc sau jocuri de-a dat jos Guvernul. Potrivit statisticilor Băncii Naţionale, valoarea investiţiilor străine directe în primele patru luni ale acestui an a fost mai mică cu 30% faţă de perioada similară a anului
De ce ne era frică, n-am scăpat! Volumul investiţiilor străine scade simţitor, pe fondul amatorismului de neclintit al unei clase politice ancorată în meandrele intereselor de grup, promovate prin moţiuni şi para-moţiuni, suspendarea preşedintelui şi repunerea sa la loc sau jocuri de-a dat jos Guvernul. Potrivit statisticilor Băncii Naţionale, valoarea investiţiilor străine directe în primele patru luni ale acestui an a fost mai mică cu 30% faţă de perioada similară a anului trecut. Păi e firesc, veţi spune, din moment ce nu mai există coloşi precum BCR sau Petrom care mai pot fi vânduţi. Lucrurile nu stau chiar aşa.
E de prisos să ne ascundem după deget în faţa evidenţei că jucătorii de calibru de pe piaţa mondială sau regională, care au investit în România, au tras după ei economia, impunând reguli clare şi întărind competiţia. Ca să nu mai vorbim că fluxul de capital străin, alături de căpşunari, sunt cele două componente care mai ţin cât de cât în cumpănă balanţa deficitelor.
Economia mondială, aflată în era globalizării, e cea care ne-a integrat în Uniunea Europeană, cu sau fără voia noastră, pentru că era nevoie de noi acolo. În schimb, noi ne încăpăţânăm să nu tragem nici un fel de foloase de pe urma acestei conjuncturi.
Suntem la jumătatea anului şi Legea Investiţiilor Străine, care trebuia să me