- Editorial - nr. 124 / 28 Iunie, 2007 Pare un nonsens sa vorbim in Romania de lupta impotriva coruptiei, atata timp cat, la noi, cei cu stiinta furtisagurilor se capatuiesc cu legea in mana. Ce te faci atunci cand, cetatean strain fiind, ai vreo treaba pe la justitiabilii romani, in care iti pui mari sperante ca vor judeca lucrurile drept, ca apoi sa constati ca, de fapt, chiar cei chemati sa aplice legile s-au prevalat de acestea pentru a-si insusi bunuri care nu le apartin. Situatia este una cat se poate de reala, traita de un cetatean german care se lupta, de vreo cativa ani, prin salile de judecata, cu exact aceia in care a avut mare incredere, angajandu-i sa efectueze demersurile pentru intrarea in posesia unei averi, avere care a facut, cum se mai spune, pasi, intrand in buzunarele altora si nu ale celui in drept. Am amintit de acest caz, cat se poate de evident, de coruptie in justitie, deoarece ieri, la Bruxelles, Comisia Europeana a prezentat Raportul de tara al Romanei in domeniul Justitiei. Mai linistiti ca oricand, oficialii romani stiu prea bine ca acum orice insucces al nostru nu mai poate fi asumat doar de catre autoritatile romanesti, ci el se rasfrange si asupra acelor comisari europeni care au avut responsabilitati in domeniu, prin urmare Raportul, ca orice act oficial intocmit in baza referintelor autoritatilor din tara, cuprinde atat aprecieri fata de eforturile care se fac pentru limitarea coruptiei, cat si unele recomandari de care, fara discutie, trebuie sa se tina seama, in viitor, primul chemat fiind chiar Guvernul. Prin urmare, continuam sa avem coruptie fara… corupti, din moment ce legile romanesti in domeniu, bune, n-avem ce zice, dar mai mult pe hartie, n-au forta necesara sa si condamne coruptii, nu doar sa constate existenta acestora. Daca urmarim cu atentie activitatea institutiilor specializate in domeniu, incepand chiar cu DNA, vom