Zona depresionară a Braşovului, din direcţia Sighişoara, se poate mândri că este „străjuită” de o cetate ţărănească. Din păcate, până acum nu au fost identificate fondurile necesare consolidării acestei cetăţi pentru valorificarea ei la justa valoare, din punct de vedere turistic. În acest moment, după cum ne-a declarat primarul oraşului Rupea, Flavius Dumitrescu, este realizat proiectul tehnic şi depus la Ministerul Dezvoltării Regionale, în vederea accesării fondu-rilor structurale. Valoarea lucrărilor de consolidare şi modernizare a Cetăţii Rupea şi a infrastructurii din jur se ridică la valoarea de 8 milioane de euro.
De mai bine de
2000 de ani…
Dovezile găsite până acum atestă faptul că, de pe vremea dacilor, adică de mai bine de 2000 de ani, pe vârful unui bloc de bazalt înalt de 120 m, se afla o cetate despre care se spune că purta numele de Ramidava, situată în apropierea drumului ce lega Transilvania de Moldova şi Ţara Românească, prin pasurile sud-estice. Apoi, când romanii au cucerit Dacia, au aşezat aici un castru roman, cu denumirea de „Rupes” - Stânca de piatră, în limba latină. Acesta avea legătură cu celelalte castre romane din împrejurimi şi anume cu cele de la Hoghiz, de pe Valea Târnavelor, Valea Oltului şi Cetatea Râşnovului, şi avea scopul de a controla şi apăra comerţul ce se desfăşura în zonă. De-a lungul timpului, Cetatea Rupea a fost modificată şi îmbunătăţită. Deoarece a fost situată în calea popoarelor migratoare, cetatea a fost sistematic asediată de către acestea şi a funcţionat ca loc de refugiu pentru populaţia din împrejurimi din calea turcilor şi a tătarilor. În Evul Mediu a fost domeniu regal. Saşii au găsit castrul în părăsire, în veacul al XIV-lea, şi au construit pe ruinele acestuia, în mai multe etape, o cetate ţărănească dându-i aceeaşi denumire pe care o foloseau localnicii: „Reps”. Mult mai târziu un