Identitatea europeana nu se defineste doar la nivelul cetateniei, ci si la cel al profesiei. Competentele si abilitatile specifice sunt redimensionate pe plan european la toate palierele, de la instalator la profesor. George Banu a reflectat asupra statutului de actor european si si-a expus conceptiile, in cadrul Festivalului International de Teatru de la Sibiu, printr-o conferinta sustinuta cu claritatea si verva care-i formeaza "brand-ul", ca si printr-un interesant proiect de spectacol, in care actori de diferite nationalitati au interpretat monologul lui Hamlet, urmat de cate un fragment dintr-o piesa emblematica pentru cultura nationala a fiecaruia.
Barierele de limba, pentru surmontarea carora proiectiile de supratitluri si traducerile la casca nu sunt decat paliative, precum si varietatea culturala fac ca identitatea europeana a actorului sa nu poata fi construita pornind de la particular la general, prin relevarea a ceea ce au comun actorii din diverse tari europene. Doar raportarea la zone extraeuropene permite delimitarea conceptului, prin contrast. Actorul oriental, spune George Banu, are vocatia de a incarna o traditie, pe care o venereaza. Contributia lui consta in a da viata scenica tezaurului teatral, pastrat riguros in memorie. El urmareste perfectiunea executiei, controlul minutios al detaliilor, apropierea de un model exemplar, si nu manifestarea originalitatii sale individuale. George Banu da exemplul interesant a doi interpreti de Opera Beijing, tata si fiu, ambii excelenti, primul avand, insa, mai mult succes decat al doilea. Spectatorul european, chiar avizat, nu sesiza nicio diferenta intre cele doua interpretari. I s-a explicat ca fiul "transpira" in timp ce joaca, spre deosebire de tatal sau, la care efortul este insesizabil.
Actorul european, inzestrat cu spiritul critic caracteristic acestei parti a lumii, pune mereu traditia in
