Poate ca perioada concediilor constituie momentul oportun pentru ca Traian Basescu sa ia la randul sau o pauza in ceea ce-l priveste pe Calin Popescu Tariceanu, dedicandu-se in schimb unor chestiuni ce promit un legat mai trainic. Este evident ca strategii premierului si-au bazat strategia pe miza permanentizarii conflictului dintre cei doi.

In consecinta, nu are rost ca presedintele sa le faca jocul. Nimbul victoriei plebiscitare va pali in curand daca va continua ca pana acum. Trebuie luata in calcul probabilitatea supravietuirii actualului guvern pana in martie 2009 - termenul-limita, potrivit Constitutiei. Avand in vedere aritmetica parlamentara, nici o alta combinatie nu pare a oferi vreun substitut viabil.

Strategia lui Tariceanu vizeaza, pentru moment, estomparea perceptiei asupra dezastrului infrangerii suferite la referendum, voalarea urmand a surveni printr-o serie de artificii PR. In primul rand insa, va insista asupra faptului ca domnia sa si lupii tineri din jurul sau sunt oamenii potriviti la locul potrivit, predestinati a guverna tara intr-o perioada cruciala.

Date fiind experienta si succesul multora dintre ei in domeniul afacerilor indraznete, logica argumentului permite concluzia ca ar putea lesne face acelasi lucru si pentru tara - in pofida electoratului recalcitrant.

Strategia este, precum se vede, una preponderent bombastica. Tariceanu este consiliat de experti in imagine, mai putin de specialisti capabili a elabora politici efective pentru domeniile critice. Unde au disparut comisiile infiintate pe vremea sefiei lui Theodor Stolojan in vederea dotarii PNL cu politici superioare celor pesediste?

La capitolul idei si programe elocvente, PD se dovedeste la fel de refractar. In perspectiva reusitei electorale, continua sa se bazeze doar pe sondaje de opinie favorabile si pe angrenajul politic. L