Cu sau fără voie de la edilii craioveni, oraşul se extinde dincolo de centura de nord. Unele case sunt de mulţi ani, altele sunt construite recent, iar pe marginea drumului sunt anunţuri publicitare cu închirieri şi vânzări de terenuri.

Centura de nord a Craiovei ridică tot felul de probleme, la şase luni de la inaugurare. În primul rând, Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri (DRDP) Craiova a observat că pe unele porţiuni centura are nevoie de reparaţii, pentru că este vălurită. Până la expirarea perioadei de garanţie, antreprenorul general al lucrării, concernul italian Astaldi-Italstrade, trebuie să rezolve problemele apărute. Altă poznă s-a întâmplat atunci când au fost realizate marcajele străzii. Pe o porţiune de aproape un kilometru, linia continuă de pe mjlocul drumului este încadrată de două linii discontinue. Dacă şoferii s-ar fi luat după marcajele stradale, maşinile care veneau din sensuri opuse şi voiau să depăşească riscau să se „pupe“ pe mijlocul străzii. Reprezentanţii DRDP au catalogat situaţia ca o „greşeală“ şi au solicitat antreprenorului să şteargă o bandă de linie discontinuă.

Idei fără finalitate

Centura impiedică dezvoltarea urbanistică a Craiovei. Municipalitatea a avut recent un proiect de extindere a intravilanului oraşului, cu circa 300 de hectare de teren, situat dincolo de centura ocolitoare. În acest fel, craiovenii cu pământ în zonă ar fi putut să construiască imobile la stradă. Proiectul s-a lovit însă de restricţiile legale în domeniu: dacă oraşul se extinde dincolo de centură, strada devine interioară şi îşi pierde statutul de drum ocolitor. În consecinţă, ar trebui să primească o denumire şi să se opereze restricţiile de viteză de rigoare (acum limita este de 70 km/h). Strada ar trece în custodia primăriei, prin preluare de la Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România