I. Opinia şi Informaţia
Dacă lumea contemporană, în ansamblul ei, trăieşte într-o continuă stare de asediu informaţional, România de astăzi, tot în ansamblul ei, trăieşte de aproape un deceniu sub tirania Opiniei. Din-
tr-un popor pastoralo-agrariano-lirico-fatalist, e drept, şi cu nişte crize de febră industrială ale căror sechele au încă un mare potenţial letal, am devenit, după 1990, unul de hermeneuţi. Viaţa politică şi socială, istoria şi economia, cultura şi sportul şi toate cele nebotezate încă nu se manifestă aşa, pur şi simplu, în virtutea faptului că existenţa colectivă impune norme, criterii, precepte şi identifică nenumărate trebuinţe, soluţii şi decizii, ci ele sînt premeditate undeva într-un spaţiu vag, au premise suspecte şi finalităţi bine calculate, iar noi, românii, sîntem captivii serafici ai acestor infernale maşinaţiuni. Asta în cazul nefericit în care soarta noastră este măsurată, croită şi festonată aici, pe pămînt, pentru că în celelalte cazuri, cînd de buna noastră administraţie se ocupă direct Dumnezeu, lucrurile se schimbă. Cine nu ştie, de pildă, invocaţia imperativ-deprimată ,,Doamne, ocroteşte-i pe români" sau făloasa declinare a identităţii ,,Noi sîntem români, noi sântem români.." construită, evident, după cunoscutele modele Noi sîntem bulgari, Noi sîntem burundezi sau Noi sîntem zuluşi? Evident, în aceste înălţătoare situaţii, lucrurile se schimbă; duşmanii crapă unul cîte unul, ocultele internaţionale se mai zbat o clipită, ca o coadă de şopîrlă desprinsă de trup, apoi li se gată şi lor oxigenul, iar în timpul acesta geometrii şi topografii celeşti fac măsurătorile necesare şi ridică axa lumii taman de pe Vîrful Omul (toponimia are şi ea un înţeles tainic) şi pînă la picioarele tronului pe care Dumnezeu adastă şi desenează harta mistică a României. Cînd realitatea noastră geografică, istorică, politică, morală şi