"Bucurestiul misuna de spioni"
Caracterizarea de mai sus apartine contelui Saint-Aulaire, ambasadorul Frantei in Romania in preajma Primului Razboi Mondial, dar exprimari asemanatoare intalnim si in perioade anterioare, cum este aceea datorata unul consul strain, la 1848: "La Bucuresti toata lumea conspira".
Desigur, in asemenea "conspiratii" se inscriau si actiunile informative si de influentare desfasurate de diplomati straini in Tarile Romane chiar de cand aici fusesera acreditati primii consuli ai Marilor Puteri, inspirate de interesele acestora in Muntenia si Moldova, de pozitia geo-politica cheie a acestora in context european.
Unul dintre cei mai activi diplomati-spioni a fost consulul Prusiei la Iasi la inceputul secolului al XVIII, Ernest Frederic Konig, care se pare ca a actionat ca agent dublu, avand in vedere ca transmitea informatii si turcilor. Ca asemenea activitati erau deosebit de riscante ne-o dovedeste faptul ca, la un moment dat, Konig dispare fara urme...
Dar chiar "spionul-sef" al Europei, cancelarul Imperiului Habsburgic, cel pentru care racolarea de diplomati era o preocupare de baza, a acordat o atentie deosebita si pe plan informativ Tarilor Romane, in contextul planurilor de extindere ale Vienei, asa cum ne-o dovedeste intensa corespondenta secreta pe care a avut-o cu domnii acestora.
Inca in 1812, Caragea Voda ii scrie lui Metternich, incredintandu-l de dorinta sa de a intretine relatii bune cu Austria. Metternich ii raspunde ca si el "sprijina asemenea fericite legaturi". In afara de aceasta, agentii austrieci la Bucuresti si Iasi erau foarte activi. In 1840, Timeoni, consulul austriac la Bucuresti, inainteaza Curtii de la Viena rapoarte despre un complot in Transilvania cu ramificatii in Tara Romaneasca.
Despre activitatile informative si de ingerinta politica ale consulului Rusiei la Bucuresti in peri