In schimbul de focuri cu gherilele FARC (Forţele Armate Revoluţionare Columbiene), armata columbiană a ucis 11 din cei 12 ostatici pe care incerca să-i elibereze
Dezbateri pe patul puştii. Potrivit organizaţiilor neguvernamentale care au ca scop protecţia victimelor in cazurile luărilor de ostatici, in acest moment pe teritoriul Columbiei se află incă in captivitatea diferitelor facţiuni paramilitare aproape 3200 de persoane. Dar dezbaterile permanente pe această temă, de curănd şi in parlamentul columbian, se lovesc de cele mai multe ori de incapacitatea autorităţilor de a face faţă situaţiilor din teren.
Cel mai recent caz este incercarea de a elibera 12 cetaţeni columbieni aflaţi deja de 5 ani, din aprilie 2002, in măinile Forţelor Armate Revoluţionare Columbiene, mişcare paramilitară de extremă stăngă ce şi-a contruit de-alungul anilor o neagră reputaţie in această privinţă. Operaţiunea din 18 iunie, ale cărei amănunte au fost abia acum date publicităţii, a transformat masa tratativelor intr-una de autopsie: un singur supravieţuitor din cei 12 ostatici a fost tragicul succes inregistrat de autorităţile de la Bogota.
Regrete tărzii. "Transmitem condoleanţe familiilor indurerate şi ne exprimăm profundul regret pentru cele intămplate, asigurăndu-le că, in cel mai scurt timp posibil, le vom preda trupurile neinsufleţite ale celor dragi", sună finalul documentului oficial preluat de agenţia ANNCOL (Agencia de Noticias Nueva Colombia). Dar, cum era şi de aşteptat, familiile celor ucişi de intervenţia armată, nu se mulţumesc cu răpunsurile tip oferite de autorităţi. Astfel, ele se vor ralia apelului făcut către statele europene de familia celebrei Ingrid Betancourt - senator in parlamentul columbian şi militant fervent pentru drepturile omului, răpită pe 23 februarie 2002 de aceeaşi organizaţie paramilitară FARC -, in a convinge guvernul de la
