Părea să fie o săptămână nespectaculoasă: examene de bac şi zile de vacanţă, linişte şi aer condiţionat, secetă şi grindină, asfalt încins şi prefecţi care îşi imaginau, pe micile ecrane, că un „cod portocaliu“ înseamnă doar caniculă. „Ce frumos povesteşte Aurelian Pavelescu!“, îmi ziceam, căscând, în timp ce-l ascultam la postul de televiziune al unui candid patron. La fiecare 3 secunde, liderul creştin-democrat rostea: „mafie“ sau „sistem ticăloşit“, despre care ne lămurea cum funcţionează (cu servicii secrete, poliţie, justiţie, politicieni, presă şi interlopi), o istorioară pe care mulţi dintre noi am mai auzit-o. Poate că, dacă ar şopti-o, la una din urechi, noului său partener politic, domnul Tăriceanu, acesta ar fi mai în măsură să îl ajute, de acolo, din fruntea puterii executive a unei ţări pe care mi-o imaginez uneori rostind cuvintele Corinei (după o bere): „Unde mă duc eu acum, beată, pe tocuri? Şi mai vrei să alerg şi după tramvai!“. (Cum oamenii politici - şi ceilalţi din sistem - sunt „de-o mamă“, iar Duhul Sfânt al omisiunii se pogoară şi peste jurnaliştii fără lentile de contact albastre, dar atenţi la efectul de bumerang al cuvintelor, să ascultăm în tihnă cum cântă la unison în parlament partidele sponsorizate de Dinu Patriciu şi să ne bucurăm de mărirea pensiilor!).

Visând la drumul expres ce va străbate Doljul, după cum ne-a promis actualul ministru al transporturilor, auzeam răsunând la răstimpuri o invitaţie cu care maşina circului acvatic italian momea trecătorii de pe străzile Craiovei. Oferta: hipopotami, ţestoase uriaşe, crocodili şi… rechini (mai au şi ei, deşi ruşii, se spune, „le-au luat faţa la toţi“). Peştele răpitor (din carton) ce împodobea autovehiculul mi-a amintit capturarea, acum câţiva ani, în Bănie, a unui rechin al taximetriştilor. În fotografia dintr-un ziar, în locul aceluia apăruse, din greşeala unui editor, poliţistul