Pe 26 iunie s-au implinit 50 de ani de cand, in 1957, Teodor Margineanu a fost executat prin impuscare, in padurea Gherla, de catre organele puterii populare din acea vreme. si dupa o jumatate de secol, in fata justitiei si a autoritatilor statului roman, el si toti ceilalti martiri ai luptei anticomuniste din Romania anilor ’50 sunt tradatori de tara si criminali antistatali, conform sentintelor simulacrului de justitie care functiona in epoca Dej. Nici astazi casarea colectiva a numeroaselor sentinte nedrepte, motivate politic, date in cea mai intunecata perioada a istoriei Romaniei nu este luata in calcul in mod serios de autoritatile succesoare ale statului totalitar, asa cum s-a intamplat in tari vecine care au trecut prin acelasi cosmar istoric. Operatiunea de capturare a statului pe care au executat-o in anii ’40-’50 grupusculele bolsevice impuse de armata de ocupatie sovietica a necesitat, ca peste tot in Europa de Est, sacrificarea unor importante grupuri sociale care stateau in calea cladirii unei societati uniformizate la nivelul cel mai de jos posibil – elitele intelectuale si politice, taranimea si muncitorimea instarite, care respectau etica muncii si a moralei sociale din epoca burgheza –, precum si a tuturor celor care aveau demnitatea sa se opuna instaurarii aberantei stari de lucruri. Cucerirea puterii politice de catre comunisti, intr-un mod profund ilegitim si ilegal, precum si carnagiul pe care l-au pus in practica in acei ani, prin transformarea tarii intr-un imens Gulag, sunt, de facto si de jure, asumate si perpetuate de statul actual, prin refuzul reabilitarii colective a celor cateva milioane de victime ale represiunii din Romania.

Sentintele politice, in sine aberante si mincinoase, date de o putere ilegitima si interesata doar in propria sa perpetuare, nu pot constitui parte a jurisprudentei unui stat care se considera de