Nici după 17 ani de democraţie învăţământul românesc n-a reuşit să descopere "piatra filosofală" pentru a scoate absolvenţi competitivi Examenele acestei veri fierbinţi au Nici după 17 ani de democraţie învăţământul românesc n-a reuşit să descopere "piatra filosofală" pentru a scoate absolvenţi competitivi Examenele acestei veri fierbinţi au căpătat o temperatură şi mai ridicată după ce actualul ministru al educaţiei, Cristian Adomniţei, a declarat că vrea să "relaxeze" testele naţionale, transformându-le de la anul în teze naţionale. "Şi acum, ca şi înainte, schimbările dese şi fără o motivaţie anume, <> la care elevii au fost pe post de cobai, subfinanţarea şi slaba pregătire a cadrelor didactice, modificările legislative fără o noimă bazată pe ceea ce există în realitate în învăţământ, toate acestea au dus la o <> a procesului educaţional, care abia acum începe să-şi arate carenţele. Funcţia educativă a şcolii este acum sclerozată, atrofiată. Sistemul actual de învăţământ este unul informaţional-opresiv, anacronic", sintetizează starea Educaţiei din prezent Florin Diaconescu, preşedintele asociaţiei "Şcoala Democraţiei". Primul din seria miniştrilor care au lăsat urme prin Educaţie a fost Liviu Maior. A căutat să reziste un mandat întreg de patru ani, asigurând linişte în sistem prin evitarea transformărilor bruşte. "Ar fi trebuit să fie mai energic, dar toţi spuneau atunci că este destul timp pentru schimbare", îşi aminteşte preşedintele asociaţiei "Şcoala Democraţiei", Florin Diaconescu. Nici Virgil Petrescu, succesorul lui Maior, nu a făcut mare lucru. "Nu prea a avut mult timp, dar nici nu a dorit să facă prea mult. Petrescu a încercat să facă din nou atractivă meseria de profesor, prin creşterea salariilor, în loc să încerce schimbări de fond", este de părere preşedintele de la "Şcoala Democraţiei". Următorul ministru al educaţiei, Andrei Marga, a încerc