- Social - nr. 126 / 2 Iulie, 2007 Ziua de 30 iunie 2007 ar trebui sa fie pentru noi toti o zi a amintirilor placute, a nostalgiilor. De ce spun asta? 30 iunie este Ziua Invatatorului, mai exact spus, a Dascalului. Poate ca, odata cu trecerea vremii, avem tendinta de a minimaliza insemnatatea rolului dascalului in viata noastra, si spun asta deoarece constat cu regret faptul ca profesia de dascal nu se mai bucura de aceeasi recunoastere sociala. Daca in trecut a fi invatator era un scop in sine, astazi, aceasta profesie nu mai este la fel de dorita. Din pacate, profesia de invatator, as putea spune chiar statutul, asa cum era el privit odinioara, nu mai are aceeasi conotatie si rezonanta. Poate, doar pentru cei care au avut ocazia de a trai timpurile in care invatatorul era fiinta calda, cu glas blajin, caruia ii erau sorbite vorbele din gura, privit cu o sincera admiratie si care se bucura de respectul cuvenit. Indiferent daca am fost premianti sau nu, privim cu placere inapoi in timp; ne aducem aminte cu o oarecare incarcatura sufleteasca de colegul de banca, de prima sala de clasa, cu tablourile poetilor romani atarnate pe pereti, de laboratorul de chimie, de doamna invatatoare, de "profa' de mate'" sau "profu' de istorie". Cred ca aceasta Zi a Invatatorului, marcata astazi doar intr-un calendar al manifestarilor culturale, trebuie sa devina o Sarbatoare inchinata celui care a participat la formarea si dezvoltarea noastra. In aceasta zi speciala, se cuvine sa aducem un semn de pretuire si sincera recunoastere celor care ne-au pus condeiul in mana, celor care ne-au calauzit pasii in viata, celor care au jucat si inca joaca un rol important in ceea ce inseamna personalitatea noastra. Fiecare succes al nostru este si rod al stradaniei dascalilor nostri. Sper ca aceste randuri sa fie un inceput in acest sens. Va multumesc, dragii nostri invatatori, pentru toate e