In trepidanta si provocatoarea "capitala culturala europeana" care a devenit Sibiul, printre filme si concerte bubuitoare, ocupand pietele medievale, s-a strecurat un eveniment pe cat de discret anuntat in presa, pe atat de dens si potrivit locului: Sesiunea semestriala a Academiei Europene de Poezie.
Pana acum, reuniunile acestui parnas academic, cuprinzand un numar de treizeci de poeti (din tara noastra fiind aleasa Ana Blandiana), s-au desfasurat, prin rotatie, exclusiv in citadele occidentale. Gazduit pentru prima data dincoace de fosta "cortina de fier", evenimentul a semanat cu o imbratisare a celor doua Europe reunite prin cultura. Sesiunea a iesit dintre peretii elitisti si s-a amestecat cu locuitorii Sibiului, cu elevi, cu tarani, cu cititori si ascultatori de limba romana si germana.
Trebuie spus ca sediul Aep se afla in Luxemburg (cealalta capitala culturala a acestui an), ca presedintele ei este Anise Koltz, o venerabila poeta luxemburgheza (care si-a inceput cariera scriind in limba germana, inainte de a deveni o cunoscuta autoare de limba franceza), ca buna parte din populatia saseasca a Transilvaniei a venit tot din Luxemburg si ca - inainte cu secole de ingemanarea europeana de azi - germanii sibieni si marginenii romani au trait intr-o armonioasa simbioza culturala si sociala. Si din acest motiv, miezul evenimentului a fost o excursie aprofundata in imprejurimi, in magnificul muzeu etnografic din Dumbrava Sibiului si in cateva sate faimoase din Marginime. Leagan genetic al culturii noastre, care a dat tarii pe Saguna, Goga si Cioran, ca sa nu mai vorbim de cei doisprezece membri ai Academiei Romane proveniti din Saliste, Marginimea Sibiului este o rezervatie de cultura si natura ramasa credincioasa unei Europe stravechi, mai plina de farmec si de firesc decat cea de azi. La Gura Raului, comuna in care se mai poarta inca, la sarbatori
