Ţăranii cu două-trei vaci, care au o cotă anuală de lapte de maximum 10.000 de kilograme, preferă să vândă dreptul de comercializare marilor producători, întrucât investiţiile de modernizare, necesare pentru asigurarea calităţii laptelui, sunt prea mari. „Cota de lapte este direct legată de calitatea laptelui pe care îl poţi comercializa. În general, tranzacţiile de vânzare de până acum au fost făcute de micii fermieri, care au maximum 10.000 de kilograme cotă şi care şi-au dat seama că trebuie să facă investiţii mari pentru ei, de câteva mii de euro, pentru modernizare, până în 2009”, a declarat pentru Mediafax preşedintele Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL), Valeriu Steriu.

Preţurile la care sunt realizate în prezent transferurile de cotă de lapte sunt cuprinse între 1 şi 10 cenţi pe kilogram, însă „grosul” tranzacţiilor se derulează la un preţ de până la cinci cenţi pe kilogram. România beneficiază până în 2009 de o perioadă de tranziţie care presupune că producătorii mai pot vinde pe piaţa internă lapte neconform cu normele UE. După această dată, laptele trebuie să corespundă cerinţelor UE, ceea ce înseamnă că fermierii trebuie să-şi modernizeze capacităţile prin achiziţia unor echipamente precum tancuri de răcire sau aparate de muls. Steriu consideră că se vor înmulţi astfel de tranzacţii pentru că seceta a afectat micii crescători, prin diminuarea cantităţii de furaje disponibile sau îmbolnăvirea animalelor. (Mediafax)

Ţăranii cu două-trei vaci, care au o cotă anuală de lapte de maximum 10.000 de kilograme, preferă să vândă dreptul de comercializare marilor producători, întrucât investiţiile de modernizare, necesare pentru asigurarea calităţii laptelui, sunt prea mari. „Cota de lapte este direct legată de calitatea laptelui pe care îl poţi comercializa. În general, tranzacţiile de vânzare de până acum au fost făcute de mic