Cate actiuni poate cumpara un investitor la SIF Transilvania pentru a respecta pragul de detinere de 1%? Este calculat corect indicele BET-FI? Ce se va intampla cu certificatele pe actiuni SIF emise de banca olandeza ABN Amro si listate la Bursa din Frankfurt?
Acestea sunt doar cateva din intrebarile care nu isi vor gasi probabil un raspuns pana la rezolvarea definitiva a litigiului dintre Cocor si SIF Transilvania in privinta majorarii de capital cu actiuni gratuite realizate de SIF Transilvania in aprilie. Nedumeririle ar putea clatina increderea in piata romaneasca a unora dintre investitori.
"Daca o majorare de capital realizata in urma unui prospect simplificat care a si fost avizata de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare poate fi contestata in justitie si anulata, asta ne arunca inapoi in epoca de piatra", comenta saptamana trecuta seful uneia din cele mai mari case de brokeraj de pe piata, care intermediaza tranzactii pentru investitorii straini.
Dupa modelul altor litigii privind majorarile de capital, cum ar fi Oltchim sau Petrom, procesul dintre Cocor si SIF Transilvania ar putea dura cativa ani.
Problema pragului maxim de detinere, unul din cei mai importanti factori care a determinat evolutia SIF-urilor pe Bursa in ultimii ani, si cu prevederi care nu sunt inca complet clare, devine si mai neclara in cazul SIF Transilvania.
Conform legislatiei, un investitor sau un grup de investitori care actioneaza in mod concertat nu poate detine mai mult de 1% din capitalul unui SIF. Valoarea capitalului social de la SIF Transilvania este insa in prezent incerta. Actionarii au aprobat dublarea capitalului social, iar statutul a fost modificat in mod corespunzator capitalului dublu. Actiunile noi nu au fost insa inregistrate in registrul actionarilor si in conturile investitorilor, astfel ca acestia nu le detin.
Un investitor car
