Prognozele la nivel internaţional indică o creştere alarmantă a fluctuaţiei angajaţilor. Media duratei unui contract de muncă în aceeaşi organizaţie este acum de doi ani. Cercetările întreprinse asupra tendinţelor mobilităţii personalului indică o reducere a intervalului de ocupare a unui loc de muncă la un an. Teoreticienii spun că o fluctuaţie de personal de 10% reprezintă un fenomen normal într-o organizaţie. Plecarea unor angajaţi favorizează atragerea altor t

Prognozele la nivel internaţional indică o creştere alarmantă a fluctuaţiei angajaţilor. Media duratei unui contract de muncă în aceeaşi organizaţie este acum de doi ani. Cercetările întreprinse asupra tendinţelor mobilităţii personalului indică o reducere a intervalului de ocupare a unui loc de muncă la un an.

Teoreticienii spun că o fluctuaţie de personal de 10% reprezintă un fenomen normal într-o organizaţie. Plecarea unor angajaţi favorizează atragerea altor talente, crearea unei stări de emulaţie generate de noutatea gândirii acestora, de provocarea la competiţie, dar şi de schimbările şi oportunităţile care pot interveni în organigrama întreprinderii. Puţini directori calculează însă cât înseamnă în bani aceste procente considerate a fi acceptabile. Şi mai puţini sunt cei care reuşesc să ţină în aceste limite plecările angajaţilor.

Fluctuaţia a crescut foarte mult în ultimii ani.

Numărul companiilor cu o fluctuaţie de 45-50% a devenit tot mai mare. De la sectorul bunurilor de larg consum, al vânzărilor cu amănuntul, construcţiilor, textilelor şi IT-ul, virusul plecărilor în masă s-a extins acum în industrie, sectorul bancar, publicitate şi presă. „În prezent, ne confruntăm cu un val de plecări din multinaţionale, adică din acele companii considerate, până nu demult, visul oricărui candidat“, declară pen