Pe când Bucovina era cedată de turci Austriei, se năştea într-un sat de lângă Vălenii de Munte un mare negustor, pe nume Niculae Chioru. Chioru a învăţat carte şi încă din tinereţe a ţinut în arendă moşii întinse în Basarabia, Pipera şi Vălenii de Munte. A călătorit mulţi ani în Rusia, ocupându-se acolo de comerţul cu blănuri. Tot în timpul şederii în Rusia şi-a luat numele de Kirilof. Negustorul cumpăra mari cantităţi de blănuri fine, pe care le ducea l

Pe când Bucovina era cedată de turci Austriei, se năştea într-un sat de lângă Vălenii de Munte un mare negustor, pe nume Niculae Chioru.

Chioru a învăţat carte şi încă din tinereţe a ţinut în arendă moşii întinse în Basarabia, Pipera şi Vălenii de Munte. A călătorit mulţi ani în Rusia, ocupându-se acolo de comerţul cu blănuri. Tot în timpul şederii în Rusia şi-a luat numele de Kirilof. Negustorul cumpăra mari cantităţi de blănuri fine, pe care le ducea la Lipsca, unde a intrat în legătură cu o renumită tăbăcărie. Odată tăbăcite, blănurile erau aduse la Bucureşti, în Hanul cu Tei, unde şi-a început de altfel afacerile cu blănuri fine angro („cu toptanul“, cum se numea pe atunci - de aici şi numele de „toptangii“ dat angrosiştilor). Banii câştigaţi au fost investiţi în comerţul de lipscănie şi, „ajutat de faptul că avea bani mulţi la dispoziţie, Niculae Kirilof cumpăra mărfurile numai pe bani gata, astfel încât, neîmpovărat de greutatea dobânzilor, putea să vândă aceste mărfuri cu mult mai ieftin decât ceilalţi toptangii“. Astfel ajunge să fie „cel mai mare negustor din această branşă din întreaga Valahie“ din anii 1820-1830. Kirilof a locuit în mahalaua Olteni din Bucureşti, unde i s-a născut şi un fiu, Alexandru, în 1819. Acesta a primit o educaţie aleasă, potrivită stării sociale şi materiale a familiei, destul de înfloritoare. Alexandru Kirilof şi-a continuat studiile în Apus, al