*„Părinţii sunt cei care trebuie să nu se ferească să-i aducă pe cei mici la psihiatru. Ei trebuie să se gândească, în primul rând, la sănătatea copilului lor şi de abia după aceea la ideile preconcepute despre cei care apelează la tratament psihiatric.“
*Divorţurile, certurile între părinţi şi presiunea şcolară provoacă tulburări emoţionale grave
Părinţii de azi sunt atât de ocupaţi să îşi facă o situaţie materială cât mai bună, încât uită să mai comunice cu propriul copil, iar cei mici pot dezvolta tulburări emoţionale pe care adulţii le cred trecătoare. În realitate, un copil cu o astfel de afecţiune trebuie tratat imediat pentru că mai târziu poate suferi de boli psihice grave sau, mai rău, poate avea gânduri sinucigaşe de la o vârstă fragedă. Conf. dr. Iuliana Dobrescu, şef al secţiei de Neuropsihiatria Copilului de la Spitalul Clinic de Psihiatrie „Alexandru Obregia“ din Capitală, spune că tulburările emoţionale sunt de mai multe tipuri. Una dintre cele mai importante este tulburarea hiperkinetică cu deficit de atenţie (ADHD). Aceasta se manifestă la copiii care au părinţi cu afecţiuni psihice sau cu probleme de alcoolism.
ADHD-ul este periculos pentru că se observă greu. Copilul afectat nu acordă atenţie detaliilor, nu ascultă când i se vorbeşte direct, este distras, pierde lucruri şi nu îi place la şcoală. Dacă nu este tratată încă din primii ani de viaţă ai copilului, afecţiunea evoluează spre tulburări anxioase sau depresive, tulburări de personalitate sau chiar toxicomanie. Dată fiind gravitatea afecţiunii, aceasta a constituit o temă de discuţie la primul Congres Naţional de Psihiatrie a Copilului şi Adolescentului.
Pot exista şi tulburări de conduită socială, tulburări mixte (depresia) şi tulburări emoţionale (frica de separare de părinţi sau gelozie exagerată pe ceilalţi fraţi). De asemenea, importante sunt tulburările care p
