De la „draga Stolo“ incoace, presedintele Basescu e prada regretului si n-a incetat sa-si pregateasca bustul pentru soclul de premier.
O palma dusa stingaci la ochi si un discurs concentrat intr-o singura lacrima au dat o destinatie de mina a doua unui om nascut sa comande. La emisiunea cu Turcescu si Hurezeanu de marti, presedintele Romaniei si-a exprimat, prin toti porii fiintei, regretul politicos ca nu se poate lasa la maiou.
Pofta de ordin rastit, cheful de control prin surprindere, setea de actiune si executie pe loc au razbatut, intreaga emisiune, pe la cusaturile corecte ale costumului de sef de stat. Ca un fost jucator de oina pus dintr-o data sa imparta flori, presedintele Basescu sufera vizibil ca legea il opreste sa-si mai croiasca, din cind in cind, subordonatii cu buchetul.
Vocatia si musculatura il recomandau din plin, in 2004, pentru postul de prim-ministru si doar emotia electorala l-a aruncat in plictiseala presedintiei. Dupa trei ani concluziile sint amare: cu raza de actiune limitata drastic, jobul suprem e bun doar la rating, adrenalina fiind repartizata constitutional la Guvern. Va propun, de aceea, un exercitiu de transfigurare.
Sa-i punem, cu ajutorul imaginatiei, mustati si plete lui Basescu. Sa-i adaugam o hlamida patinata, in taietura frescei de la Cozia, si sa-i agatam la briu un palos in curbura otomana, care insulta usor, in treacat, principiul dreptunghiular al crucii. Vocea nu trebuie modificata: are sonoritatea, frazarea si coeficientul de claritate OK.
Gesturile sint usor de inchipuit, fiindca se nasc din dictie. Avem fandari decisive cu halebarda, a caror precizie se plaseaza intre miopie si alcool. Strigatul de lupta e credibil, emotioneaza, chiar daca oscileaza intre „patrie“ si „gaozar“. Privirea personajului face insa toti banii.
Caci in ea se incruciseaza insinuar
