Nu suntem nostalgici, dar nu poti sa nu te gandesti si sa nu-ti amintesti cum arata Parcul Gheraiesti pe vremea lui “Ceasca”. Chiar in mijlocul lui exista un restaurant care avea o crescatorie de pui. Te duceai, iti alegeai puiul care era taiat pe loc, pus pe gratar, si apoi, langa oratanie, mamaliga si mujdei de usturoi.
Mai dadeai pe gat si o bere “Margineni” si plecai satisfacut. Nu mai spun de spectacolele care aveau loc pe scena din imediata vecinatate a restaurantului. Veneau formatii de muzica populara sau usoara din judet si dadeau concerte, fie ca era 1 Mai, 23 August sau o duminica obisnuita din an.
Au trecut anii si uitarea s-a asternut peste oaza de verdeata a Bacaului de sfarsit de saptamana. Mai intai, s-a micsorat parcul, la marginea lui fiind construite locuinte. Apoi a disparut restaurantul, a urmat scena, chiar daca aceasta, faptic, mai exista. Si chiar daca pe vremea “impuscatului” aleele nu erau asfaltate, dar erau intretinute.
Acum, chiar de la intrarea in parc circuli numai prin gropi. Pentru aceste alei nu s-a gasit ceva asfalt, fie si din acela la “punga”, marca Stavarache. Omori pivotii si amortizoarele prin gropile administratiei cu acelasi nume.
Vine sau nu vine trenul?
Si totusi ceva s-a facut. De ceva timp au aparut niste mese, banci si niste gratare. E bine si-asa. Si niste containere de gunoi. Iarasi e bine. Si o cabana si o cusca de caini pentru politistii Primariei. Cusca nu e pentru politisti, ci pentru cainii lor. Singurul lucru neschimbat din parcul Gheraiesti a ramas w.c.-ul. Acelasi de zeci de ani. Sambata si duminica este o adevarata aventura sa incerci sa-l abordezi.
Mizerie, mirosuri pestilentiale, lipsa de apa si cozi...Si la w.c.? De ce nu s-or fi gandit edilii bacauani si la “nevoile” bac
