* Lavinia Bălulescu, Lavinucea, Editura Cartea Românească, 2007.
* Ioana Bogdan, Anumite femei, Editura Cartea Românească, 2007.
Scriitoarele par tot mai tentate de a marca diferenţa de gen, iar acest demers e cu atît mai dificil cu cît numeroase teme şi abordări în cheia feminităţii au fost deja "adjudecate" de poete foarte bune din generaţii diferite. Simplificînd mult, o primă enumerare ar arăta astfel: matricialul naturii, afectarea sentimentală şi etică (Ana Blandiana), fantasmele erotice şi barochismul oniric (Ruxandra Cesereanu), cochetăria şi senzualitatea castă (Adela Greceanu), minimalismul senzaţiilor (Doina Ioanid), extravaganţa confesivă sexagenară (Nora Iuga), boala & visceralul (Angela Marinescu), angoasa morţii (Ileana Mălăncioiu), melancoliile dragostei (Gabriela Melinescu), maternitatea (Ioana Nicolaie), copilăria & adolescenţa (Ana Maria Sandu şi Simona Popescu), senzualul sacru şi sexualitatea mistică (Floarea Ţuţuianu), mizerabilismul sexual exhibat şi snob (la douămiiste) ş.a.m.d. Fiecare dintre scriitoarele de mai sus, dar şi altele (un foarte frumos volum de poezie de dragoste - delicat, senzual, intimist - a scris Ioana Pârvulescu: Lenevind într-un ochi, 1990) au reuşit să-şi marcheze, cu fineţe, cîte o temă a feminităţii. S-ar putea face o antologie cu poezia feminină românească fără egal în lirica occidentală contemporană. Tendinţa şi dorinţa de a se înscrie într-o temă feminină se vede şi în cele două cărţi despre care scriu mai jos, cărţi cîştigătoare ale Premiului pentru Poezie la Concursul de manuscrise al USR de anul trecut. Ambele poete sînt tinere, se află la a doua carte şi fiecare a obţinut tot felul de premii literare modeste. Precum cărţile lor. Lavinia Bălulescu scrie despre copilărie cu tot ce presupune această vîrstă: joaca şi jocurile, micile prostioare ingenue şi răutăţile gratuite, restricţiile celor mari,
