Bine că s-a terminat sesiunea parlamentară. A venit la fix. Politicienii tocmai dăduseră iama în buget. Dublare pensii agricultori, creşteri substanţiale la celelalte pensii, 6,5 milioane la hectar despăgubiri de secetă pentru toţi, creşteri lefuri profesori. Pentru un moment, a părut că parlamentarii se manifestă ca pe Animal Planet. Sînt sigur că aţi văzut rechinii sau crocodilii care intră în frenezia sîngelui. Atacă nebuneşte o pradă deja adusă la starea de cadavru, se învîrt cu carnea în dinţi, o aruncă, o prind din zbor. Cam aşa mi s-a părut bugetul public în ultima săptămînă de sesiune parlamentară. Lia Olguţa Vasilescu a exprimat perfect starea de spirit a parlamentarilor: noi votăm creşteri de salarii, e treaba guvernului să găsească resurse. E treaba statului, că de-aia e stat, zice Conu Leonida.

Tăriceanu a rezistat două sezoane impulsurilor populiste. Acum a cedat spectaculos. A bătut palma pe o creştere de pensii fără să aibă idee de unde o va plăti. Un gest de perfectă iresponsabilitate fiscală: creştem cheltuielile, ne gîndim apoi de unde. Şi mai trist este că legea a fost votată în unanimitate. Nu s-a găsit un singur, măcar unul singur, să spună: fraţilor, mărim pensiile dacă avem clar şi graficul de cheltuieli. Au votat în unanimitate dublarea pensiilor la agricultori, creşterea punctului pentru pensiile "de stat" la 37,5% din salariul mediu din 2008 şi la 45%, din 2009.

Punctul de pensie este în acest moment de 28,5%. În 2007, acest punct a crescut cu 17%. De fapt, a crescut în fiecare an din ultimii patru (Năstase + Tăriceanu), moderat, cît să fie în acord cu posibilităţile. Ca să nu mai punem la socoteală exerciţiul reuşit al recalculării pensiilor, care a adus ceva onestitate în sistem (principiul "la muncă similară, pensie la fel, indiferent de anul ieşirii la pensie"). Deci, s-a făcut ceva pentru pensionari - argumentul că soci