Avem 26 de inchisori suprapopulate, in care stau, claie peste gramada, peste 40.000 de detinuti. Standarde de viata si igiena la ani-lumina de normele UE, rele tratamente aplicate detinutilor de catre gardieni, dar si lupte sangeroase intre puscariasi. Consum facil de alcool. Droguri, reglari de conturi, arme albe. Nu in ultimul rand, coruptie.
Aceste hibe majore ale sistemului penitenciar romanesc, dar si multe altele sunt vechi de 17 ani si au fost semnalate de mai toate rapoartele organizatiilor internationale care aparau drepturile omului. Nici un guvern n-a facut mai nimic pentru a reforma sistemul penitenciar. Pe hartie, reforma a inceput, avem penitenciare de maxima sau medie siguranta, inchisori pentru detinutii cu pedepse pe viata, pentru adolescenti, pentru femei. Cat de reala este siguranta maxima s-a vazut, zilele trecute, la evadarea celor doi detinuti de la Poarta Alba.
In 2005 si 2006, pe turnanta pentru aderarea efectiva la UE, rusinoasele puscarii romanesti au devenit capitole distincte in rapoartele de tara. Monica Macovei s-a confruntat cu un stegulet galben pentru acest capitol. N-a reusit sa faca mare lucru, fiindca "aerisirea" inchisorilor necesita timp, bani si, nu in ultimul rand, vointa politica de a investi in locatii moderne. Ar mai fi existat o solutie, cea a unui decret de gratiere, prin care sa fie eliberati detinutii pentru infractiuni "usoare", cu un grad scazut de pericol pentru societate. Prin gratiere, peste 10.000 de locatari ai inchisorilor ar fi fost liberi sa zburde inainte de Craciun prin tara, dar si in afara ei. Oficialii europeni, ingroziti de perspectiva ca de la 1 ianuarie 2007 acestia sa hoinareasca prin Europa doar cu buletinul, au preferat sa mai pasuiasca Romania inca doi ani. Fara a face din steguletul galben unul verde, autoritatile europene au acordat Romaniei un termen de gratie de doi ani. In acest tim