Seria "Biblioteca Ioan Petru Culianu" a Editurii Polirom continuă nu doar editarea sau reeditarea operelor complete ale savantului român, ci prilejuieşte şi publicarea volumelor semnate de alţi autori, care au ca subiect viaţa şi opera lui Culianu (de pildă cartea lui Ted Anton Eros, magie şi asasinarea profesorului Culianu). Cea mai recentă apariţie în această colecţie este cartea lui Andrei Oişteanu, Religie, politică şi mit - texte despre Mircea Eliade şi Ioan Petru Culianu.
Andrei Oişteanu, cunoscut mai degrabă pentru studiile sale de istorie a religiilor şi a mentalităţilor (Imaginea evreului în cultura română. Studiu de imagologie în context est-central european, Ordine şi haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească) sau ca romancier (Cutia cu bătrâni) surprinde de această dată cu o carte de publicistică născută din pasiunea şi admiraţia sa pentru Mircea Eliade şi Ioan Petru Culianu.
Volumul cuprinde texte felurite, articole, eseuri, interviuri, studii ori prelegeri organizate atent în trei secţiuni mari. În partea întâi, în centrul atenţiei lui Andrei Oişteanu se află Mircea Eliade sau, mai exact, anumite puncte fierbinţi şi neelucidate din biografia lui. Şi dacă despre afinităţile politice de extremă dreapta din interbelic ale lui Eliade s-a scris enorm, în acest caz Andrei Oişteanu nereuşind să aducă nimic nou, ci doar să schiţeze o sinteză a diferitelor luări de poziţie, tema consumului de substanţe narcotice/ stupefiante este nouă şi provocatoare. Într-o chestiune, să recunoaştem, delicată, pe care alţii au preferat să o ascundă discret sub preş, Andrei Oişteanu alege să vorbească direct şi să abordeze tema cu multă luciditate şi detaşare. Două sunt capitolele referitoare la acest subiect, unul mai scurt, "Mircea Eliade şi mişcarea hippie" şi altul ceva mai amplu, "Eliade - de la opium şi cannabis la amfetamine". Fără niciun fel de
