Tipărirea, la Humanitas, în traducerea (mai veche) a lui Petre Solomon, a celebrei nuvele romantice americane - Bartleby, the Scrivener. A Story of Wall Street - aparţinînd lui Herman Melville mi se pare o iniţiativă culturală importantă. Ceea ce atrage aici atenţia imediat este subtitlul: A Story of Wall Street/O poveste de pe Wall Street. Referinţa nu trebuie privită superficial. Pe parcurs, centrul finanţelor americane devine protagonistul real al povestirii, numele propriu-zis - Bartleby, the Scrivener/Bartleby, copistul (Petre Solomon foloseşte ediţia princeps a nuvelei, din The Piazza Tales/ Povestiri de pe verandă, unde titlul ales de Melville era doar Bartleby) - fiind mai curînd un pretext pentru o alegorie a captivităţii într-un sistem competiţional închis. Textul e curios de la bun început, printr-o prezenţă socio-psihologică singulară. Mă gîndesc, desigur, la Bartleby. Nu atitudinea lui de încremenire morală, psihologică şi socială intrigă teribil, ci impenetrabilitatea ei. Bartleby pare un "anti-erou" de tragedie clasică, într-o operă, paradoxal, ne-tragică şi într-o ipostază puţin obişnuită - new-yorkeză -, susţinută butaforic de către deja menţionatul fundal capitalist al celebrei Wall Street din Manhattan. În plus, statutul şi natura eroului-narator al nuvelei punctează anumite detalii metaforice care ţin, neîndoios, de o simetrie alegorică, atent realizată pe parcursul desfăşurării epice. Bartleby, the Scrivener este una dintre scrierile melvilliene care foloseşte un "povestitor" neomniscient, cu evidente calităţi de reflectare şi o permanentă tendinţă spre obiectivare. El se defineşte ca persoană prudentă şi echilibrată, trăsături fundamentale pentru succesul în meseria de jurist. De altfel, în această privinţă, naratorul nu ne lasă vreo posibilitate de îndoială, întrucît ne spune că este avocat de succes, cu birouri deschise chiar pe Wall Street, f