Ce pot avea in comun o ţară mediteraneană cu o populaţie de aproape 400.000 de persoane inghesuite in graniţele a 316 kilometri pătraţi şi un stat din sud-estul Europei, cu o populaţie de aproape20 de milioane de persoane?
Ce pot avea in comun o ţară mediteraneană cu o populaţie de aproape 400.000 de persoane inghesuite in graniţele a 316 kilometri pătraţi şi un stat din sud-estul Europei, cu o populaţie de aproape20 de milioane de persoane? Aparent, nu mare lucru, dar, dacă statele in cauză sunt Malta şi Romănia, există cel puţin un politician care susţine că "destule".
Gazdă a Zilelor de Studiu ale Partidului Popularilor Europeni şi Creştin Democraţilor (PPE-ED) din Legislativul UE, premierul maltez Lawrence Gonzi a declarat, pentru Jurnalul Naţional, că statutul de state membre ale UE inseamnă, pentru Romănia şi Malta, o serie de probleme impărtăşite.
"Aparent, suntem state complet diferite, cu interese şi preocupări diferite, dar in UE aparenţele de acest gen sunt inşelătoare. Noi inţelegem foarte bine problemele Romăniei şi ale poporului romăn, pentru că şi noi am trecut printr-o tranziţie dificilă pentru a răspunde cerinţelor şi recomandărilor Bruxellesului. Incă au loc tranformări, dar, la trei ani de la momentul aderării, rezultatele sunt vizibile şi avem toate motivele să incurajăm Romănia. In prezent am indeplinit criteriile de la Maastricht, care ne permit să aderăm la zona euro, iar asta va inseamna o viaţă şi mai bună pentru cetăţenii noştri şi mai multe investiţii", a spus Gonzi, care conduce Partidul Naţionalist aflat la putere in Malta.
OPORTUNITĂŢI. Premierul maltez a mai spus că ţara sa este solidară cu Romănia, pe care o felicită pentru reuşita aderării, şi se declară convins că există suficiente domenii in care cele două state pot găsi interese comune. "In ciuda diferenţelor dintre noi, date de
