Intr-o tara in care politizarea institutiilor, ca de fapt a tuturor ungherelor vietii publice, a ajuns la paroxism, un fenomen atat de ofertant cum e seceta nu putea sa scape mana lunga a politicului. Asa s-a si intamplat saptamana trecuta, cand arsita de pe ogoare a adus din nou la incandescenta relatiile dintre premier si presedinte. Gravitatea fenomenului a avut totusi pana acum si un efect pozitiv, in sensul ca partile beligerante s-au abtinut, deocamdata cel putin, de la un razboi al declaratiilor care le-ar fi aruncat in derizoriu. Nici politicienii nu au scapat insa de efectele secetei, care le-a scos in evidenta limitele de competenta in gestionarea unor fenomene neprevazute si lipsa de pregatire pentru functia publica. Cazul cel mai dramatic este cel al ministrului agriculturii, Decebal Traian Remes. Inca de la mijlocul lunii mai a devenit clar ca situatia culturilor agricole in cele 34 de judete afectate de seceta avea sa se agraveze, ca 60% din suprafata agricola a tarii a fost afectata de seceta, culturile de grau, orz si rapita fiind in mare parte compromise. In consecinta, guvernul a aprobat la 14 mai dublarea subventiei pentru irigatii si a perioadei de decontare a facturilor pentru irigatii, precum si livrarea energiei electrice de catre Hidroelectrica si Nuclearelectrica la un pret avantajos pentru agricultori. Nu au lipsit asadar bunele intentii. A lipsit insa cunoasterea situatiei din teren, ministrul Remes refuzand sa precizeze macar suprafata aproximativa afectata de seceta. Curand s-a aflat ca numai o jumatate din cele 700.000 de hectare care pot fi irigate de Ministerul Agriculturii si de Societatea Nationala de Imbunatatiri Funciare au fost contractate si ca doar pentru 10% din aceasta jumatate s-a solicitat irigarea. Ministrul agriculturii a luat foc, a declarat situatia inadmisibila si a amenintat: "Nu voi fi in nici un fel de acord sa decla