Traditionalul canapei, ce poate fi gasit in mai toate gospodariile mediului rural, confectionat din lemn, era folosit, in primul rand pentru depozitarea zestrei fetei de maritat, dar mai putea fi intrebuintat ca suport pe care erau asezate perini, plapumi si draperii. Daca nu, era folosit in locul scaunelor si familia se aseza pe el pentru a lua masa. Toate obiectele din casa, de la toale si paretare pana la stergare sau fete de masa, toate erau confectionate de femeile din casa cu harnicie si adevarata maiestrie. Iarna, principala indeletnicire a acestora era tesutul la razboi, la care, de cele mai multe ori foloseau lana tunsa de pe oi. Aceasta era dusa la rau, spalata bine, apoi lasata sa se usuce, dupa care femeile o puneau pe caier si incepeau sa invarta fusul. Odata toarsa, lana devenita fir, numa' bun de pus razboi, era dapanata si facuta ghem, care mai apoi ajungea suveica pentru tesut. Plugul si uneltele de dulgheri, printre care fierastraele, securea, barda sau tapinul pentru miscarea lemnelor, bolobocul s rindeaua cu ce se lucra pe suprafete fine, toate au fost si sunt nelipsite din casa unor gospodari harnici, drept urmare si-au gasit un loc special si in cadrul standului Lunca Bradului. (L.C.)

Portul inului topit

Costumele populare specifice zonei au stat la loc de cinste in casa taraneasca a comunei din satul alegoric, mutat din vremi arhaice, pentru trei zile si trei nopti, in mijlocul a mii de vizitatori curiosi, pe platoul La Alei, pe malul raului Mures, in inima codrului, la poalele crestelor Calimanilor. Camasa lunga, brodata cu negru la umeri si maneci si pantalonii din panza, ambele confectionate din in topit tesut in casa, sumanul de panura si acesta tesut de femeile casei din in si canepa, palaria de blana pentru vremuri geroase si cea de paie, ce se purta mai ales la capalit si la coasa, in Ciresar sau Cuptor, cingatoarea din pi